Mâncarea din Samothraki este simplă și gustoasă, preparată din ingrediente proaspete și locale. Te face să te gândești că probabil așa găteau odinioară bunicile din Grecia.
Pe insulă nu există restaurante luxoase, ci mici taverne și cafenele. Proprietarii sunt adesea și manageri, și bucătari, și ospătari și de obicei toată familia este implicată în bunul mers al afacerii.
De multe ori, meniul este scris pur și simplu cu creionul într-un caiet sau cu creta pe o tăbliță, iar la început sau sfârșit de sezon nici nu te mai complici să îl ceri – afli direct ce poți să comanzi în ziua respectivă de la persoana care îți servește masa. Prețurile sunt considerabil mai mici comparativ cu alte insule din Grecia.
Atunci cand te așezi la o tavernă, primul lucru este să ți se aștearnă fața de masă de unică folosință. Apoi îți va fi adusă apă - cel mai adesea la carafă, de la robinet, din partea casei. Să nu îți fie teamă să o bei, căci Samothraki se laudă cu una dintre cele mai bune și mai curate ape din Grecia. Mai rar, vei primi apă îmbuteliată, caz în care aceasta va apărea la final pe nota de plată (de obicei 1,5 Euro/sticlă de 1,5l).
Aperitive
Aperitivele sunt cele obișnuite în Grecia, dar în Samothraki parcă au alt gust.
Daca îți place brânza, îți recomand tyrosalata (salată de brânză), cu varianta tyrokafteri (adică brânză picantă). Este o cremă (mai mult sau mai puțin picantă) de branză amestecată cu iaurt gras, ardei iuți tocați mărunt, ulei de măsline și condimente. Costă între 2,5 și 3 Euro/porție și merge de minune cu pâinea proaspată.
Apropo, pe insulă se pregătește o pâine delicioasă, pe care îți este aproape imposibil să o refuzi. Cea mai veche brutărie din Samothraki funcționează în Chora de peste 150 de ani.
Alte feluri tradiționale cu brânză sunt brânză saganaki (pane) sau bougiourdi (brânză la cuptor cu roșii, ardei gras sau iute, ulei de măsline și oregano). Brânza (feta sau maturată) se poate pregăti și la grătar, iar feta mai apare prin meniuri și în varianta simplă, doar cu un strop de ulei de măsline și oregano peste ea.
O mențiune specială o merită myzithra, un fel de urdă, care se mănâncă cu miere.
Vei mai întâlni în meniuri salată de icre (taramosalata) sau salata de vinete (melitzanosalata), care în Grecia se pregătesc oarecum diferit față de România, dovleceii prăjiți, florile de dovleac umplute, sărmăluțele cu orez (dolmadakia), fava (o cremă din mazăre galbenă) sau binecunoscutul tzatziki.
Katsikaki, emblema culinară a insulei
Punctul forte al gastronomiei din Samothraki este carnea de capră (katsikaki), gătită în numeroase feluri - la proțap, la tigaie, în pergament, umplută cu orez, măruntaie și mirodenii (gemisto), cu vin, cartofi, roșii, vinete, dovlecei sau chiar cu miere, gutui sau prune. O porție costă în jur de 8-9 Euro, iar kilogramul 25-28 Euro, în funcție de tavernă. Un fel mai deosebit, care amintește de drob, este kokoretsi (organe de capră).
Cele mai multe capre de pe insulă trăiesc liber, iar carnea lor este mai gustoasă decât în alte locuri.
Satul Profitis Ilias, cu tavernele O Vrachos și Paradeisos, este faimos pentru capra la proțap.
În localitatea Ano Meria se află Taverna Karydies, renumită pentru tradiția sa gastronomică și pentru numeroasele feluri de mâncare gătite cu carne de capră.
Pește și fructe de mare
La tavernele de pe malul mării vei găsi pește (psari) proaspăt și fructe de mare (thalassina). De multe ori, proprietarul te va chema să-ți arate captura zilei.
Încearcă peștele proaspăt fript, cu sos de ulei de măsline și lămâie (adus într-o sticluță separată și numit ladolemono), barbunii prăjiți, calamarii, creveții, midiile sau caracatița (htapodi) la grătar ori pregătită în oțet, ca aperitiv.
Taverne cu specific pescăresc sunt O Psaras de lângă Therma, Akrogiali și Aperando Galazio din Lakkoma, To Limanaki (Charanas) și Sinandisi din Kamariotissa sau Ta Delfinia în Paleopoli.
Alte feluri principale
Pe lângă nenumăratele mâncăruri cu carne de capră, meniul tavernelor din Samothraki mai cuprinde și carne de pui, miel sau porc - la grătar sau la cuptor, chiftele, cârnați, musaca, pastitsio (o budincă de paste), vinete sau dovlecei umpluți, kavourmas (o rețetă specifică Traciei) sau manti (paste de casă umplute cu carne tocată și ceapă).
Printre variantele vegetariene se numără vinetele la cuptor, tourlou sau briam (ghiveci de legume la cuptor) și tradiționala fasolada tsigaristi (un fel de iahnie de fasole gatită în tigaie).
Salate
Cel mai des întâlnită salată este cea grecească, care se numește de fapt choriatiki ("țărănească") și costă 5-6 Euro. Se compune din roșii, castraveți, ardei, ceapă și una sau mai multe felii mari de brânză feta așezate deasupra, peste care se toarnă puțin ulei de măsline și se presară oregano.
Lângă felul principal mai poți adăuga o salată verde (marouli), tocată mărunt și asezonată cu ulei de măsline și lămâie sau o salată de sfeclă (pregătită uneori cu tot cu frunze), roșii, castraveți, ardei copți sau ruccola (la prețuri de 3-5 Euro).
În meniul multor taverne se întâlnește și chorta - o salată de frunze verzi, fierte sau călite, asemănătoare frunzelor de sfeclă.
Desert
Fructul specific insulei se numește praousti. Pomul este un fel de încrucișare între prun și corcoduș, care poartă oficial numele de prunus domestica syriaca, mai cunoscut ca "prun mirabelle". Fructele sunt rotunde, de culoare galben-portocalie și dulci atunci când sunt coapte. Numele de praousti provine de la faptul că se coc de obicei în luna august (pro augustu). Din ele se pregătește gem sau desertul tradițional, praousti koutaliou ("la lingură"). Aceste deserturi "la lingură" sunt diferite fructe fierte și conservate în sirop de zahar sau miere, care de obicei se savurează cu lingura sau lingurița (de unde și numele), din castronele de sticlă, alături de o cafea grecească și un pahar cu apă.
Un alt desert caracteristic Greciei de nord și în special insulei Samothraki se numește haslamas și este o prăjitură însiropată, preparată în principal din făină, griș și scorțișoară.
În meniuri se mai găsesc clătite (mergi la Trapeza sau To Stenaki în Chora sau la Kentriko în Kamariotissa), baclava, cataif, galaktobureko (un fel de placintă însiropată, cu griș și lapte), tarte cu ciocolată (cum ar fi pissa kai poupoula, adică "smoală și puf" de la cafeneaua Lefkos Pyrgos din Chora), fructe proaspete, înghețată (încearcă diferitele tipuri de înghețată de la Cafeneaua Trapeza din Chora) și gustosul iaurt grecesc cu dulceață.
O patiserie cu produse delicioase este Santigi, în Kamariotissa.
La unele taverne desertul îți este oferit din partea casei, la finalul prânzului sau al cinei.
Băuturi
Grecii iubesc frappe-ul și îi poți vedea adesea la cafenele, la o vorbă și un pahar cu frappe. Rețeta originală este doar cu ness, zahăr, apă, gheață și eventual lapte (nu frișcă, nu înghețată, nu sirop de ciocolată - cum poate suntem noi obișnuiți) și costă 1,5-3 Euro. Dacă nu vrei deloc zahăr, cere frappe sketo, dacă îl vrei dulce, comandă metrio, iar dacă îl vrei foarte dulce, comandă glyko.
Cafeaua grecească (să nu faci cumva greșeala să te referi la ea ca fiind "cafea turcească", căci grecii vor fi indignați) se numește ellinikos și costă de obicei 1-2 Euro. Poți folosi și în acest caz expresiile de mai sus (sketo, metrio, glyko) pentru a indica cât de dulce o preferi. În anumite baruri se mai întâlnește o variantă de cafea din Alexandroupoli, mai tare și mai închisă la culoare (skouro).
Cei care nu pot renunța la espresso vor găsi espresso bun la Trapeza Cafe în Chora și la To Kentriko și Santigi în Kamariotissa.
Încearcă băuturile alcoolice locale – tsipouro (un rachiu de tescovină de circa 40 grade, cu sau fără anason), de preferință de casă, berea artizanală Fonias Pale Ale sau vinurile de la Crama Melmar (dacă îți plac vinurile roșii, îți recomand Syrah-ul Mistiko Monopati).
La capitolul "băuturi răcoritoare" ar trebui să știi că de obicei "limonada" este o băutură carbogazoasă îmbuteliată, tip Fanta. De asemenea, vissinada nu e vișinată, ci sirop de vișine.
Gustări
Gustările, numite mezedes (la singular mezes) și alintate mezedakia, merită o secțiune specială. Le găsești pe la cafenele și baruri și de multe ori nici nu sunt trecute în meniu. Sunt mici platouri cu diferite aperitive și preparate, care se schimbă de la o zi la alta și care acompaniază de minune tsipouro și băuturile în general, dar și discuțiile cu cei din jur.
Mezedakia sunt potrivite pentru a-ți potoli foamea între mesele principale sau târziu în noapte, când distracția se prelungește.
Unele localuri servesc doar gustări (alături de băuturi) și sunt numite mezedopoleio. Astfel de exemple sunt Stavroula în Lakkoma sau Mezedopoleio To Xiropotamo, în satul Xiropotamos, acolo unde începe traseul spre vathrele râului omonim.
Recomandări
Dacă vrei să afli mai multe, vezi și pagina de recenzii de taverne și cafenele din Samothraki. Evident, sunt păreri personale, bazate pe experiențele avute acolo.
În limba greacă
Kalì òrexi! = Poftă bună!
Yia mas! = Noroc!
Ai fost și tu aici?
Spune și altora impresiile tale!